Din faţă. Sursa imaginii: http://www.evz.ro
Multă vreme l-am ştiut doar din spate. Aşa-l recunoşteam, chiar şi când coriştii nu purtau costumele baroce cu gulere încreţite, pentru că aşa-l vedeam de obicei la televizor. Am prins corul Madrigal pe viu doar când nu mai era dirijat de Marin Constantin. La final, când se întorcea şi-i vedeam în sfârşit faţa, mi se părea un fel de bunic cu vreo 30 de nepoţi adulţi, pe care-i strunea ca un magician. Când a împlinit 85 de ani a mărturisit că e dezamăgit de aspectele din viaţa lui pe care nu le-a putut împlini. Mi-e greu să înţeleg care erau astea, eu nu văd decât o viaţă dedicată muzicii făcute cu profesionalism maxim – şi dacă ne-am rezuma la cei 36 de ani în fruntea Madrigalului asta înseamnă deja o viaţă de om – şi doi copii mai mult decât realizaţi. Acum am aflat că era născut în aceeaşi zi şi lună cu tata, pe 27 februarie ar fi împlinit 86 de ani. A trecut însă cumpăna dintre ani direct pe lumea cealaltă. Nu pot decât să-i mulţumesc că mi-a făcut şi Crăciunul ăsta minunat cu colindele lor, ca şi-n alţi ani, şi să sper că a trecut lin dincolo.
DariaBârsan 