Când nu ai prin preajmă un copil sau un bărbat iubitor de dulciuri pe care să întrebi când faci crema la vreo prăjitură „nu vrei să lingi oala?” şi care să sară iute să execute comanda, cu dragă inimă, nu-ţi rămâne decât să foloseşti ustensila din imagine. Dacă dispui de ea, desigur. Eu am una cu „limba” ceva mai lunguiaţă, asemănătoare cu un cuţit, doar că din plastic flexibil. Poate fi din silicon sau cauciuc şi e ideală pentru curăţat conţinutul rămas pe fundul şi pereţii vaselor de bucătărie sau pentru întins crema pe torturi.
Din ce e făcută am zis, la ce foloseşte am zis, dar ei cum îi zice? Vorba aia, cum te strigă? Mămăligă. Cum te cheamă? Zor de zamă. Pe englezeşte i se spune (silicone) spoonula /spatula /flipper – foarte ingenios. Aduce oarecum a înotătoare de peşte, dar tot mai bine seamănă cu o limbă, zic eu. Limbă de bucătărie. Am putea să-i spunem şi noi spatulă, varianta cea mai la îndemână, chiar dacă şi cuvântul ăsta mai are alte întrebuinţări. Dar eu cred că dacă dumneaei ar putea fi întrebată, ar prefera să i se spună pur şi simplu linge-oale. Invariabil ca şi fratele său masculin „linge-blide”, doar că parcă-mi sună mai bine neutru sau chiar feminin: un /o linge-oale, două linge-oale.
După cum se vede, sunt în pană de inspiraţie, aşa că aştept sugestiile voastre salvatoare!
DariaBârsan 