E vremea patronilor

Sfântul Nicolae. Sursa imaginii:http://www.interferente.ro

Sintagma nu-mi aparţine, am auzit-o aseară la Garantat 100% din gura invitatului emisiunii, Marcel Iureş. El vorbea despre patronii zilelor noastre, de teatre sau de altceva. Eu eram deja cu gândul la Moş Nicolae, aşa că mi-a fugit mintea la sensul de (sfânt) ocrotitor.

Sfântul Nicolae din Mira e cunoscut ca patronul copiilor şi al nevoiaşilor. De pe wikipedia aflăm că este cunoscut şi ca protector al celor acuzaţi pe nedrept, al comercianţilor, călătorilor, fetelor nemăritate şi mireselor. Ba chiar unele legende spun că ar fi şi patronul pescarilor. Cam multe de ocrotit pentru o singură persoană! Dar probabil că nimic nu-i prea mult pentru un sfânt.

Cuvântul „patron” vine din latinescul pater (tată) – patronus (protector). Iniţial, adică în Roma antică, acest patron avea anumite drepturi, dar şi obligaţii faţă de liberţi (sclavi romani eliberaţi), printre care aceea de a-i apăra, de a fi avocatul lor.

Astăzi, primul sens din DEX al cuvântului „patron” este cel de „proprietar al unei întreprinderi”. Nu ştiu dacă-şi merită locul în cap de listă, mi se pare normal ca fiind cel mai recent sens să se aşeze cuminte la coadă, dar criteriile probabil că sunt cele ale frecvenţei utilizării termenilor. Nu ştiu nici dacă mai există vreo legătură între patronul zilelor noastre şi protectorul derivat din tatăl latinesc. Poate cel mult să însemne un fel de tăticu’ angajaţilor, cel care taie şi spânzură, adicătelea.

În orice caz, sper ca patronajul să compenseze patronatul. Altfel spus, bine că mai avem şi sfinţi patroni (care să ne apere de ceilalţi)!